Wednesday, August 11, 2010

lucrari de licenta 2010

 Licenta 2010, absolvent Alina Stamboala,  tehnica: acrilic   loc:str Radu Boiangiu Bucuresti,  coordonator lector Universitar dr. Lisandru Neamtu

  Licenta 2010, absolvent Alina Stamboala, titlu: Unde cromatice, tehnica: acrilic   loc:str Radu Boiangiu Bucuresti, dimensiuni: 180x580cm,  coordonator lector Universitar dr. Lisandru Neamtu



 Licenta 2010, absolvent Alina Stamboala, titlu: Unde cromatice,  tehnica: acrilic   loc:str Radu Boiangiu Bucuresti,  coordonator lector Universitar dr. Lisandru Neamtu

  Licenta 2010, absolvent: Alina Safta   tehnica: acrilic/panza,  coordonator lector Universitar dr. Lisandru Neamtu



Licenta 2010, absolvent: Alina Safta   tehnica: acrilic/panza,  coordonator lector Universitar dr. Lisandru Neamtu


  Licenta 2010, absolvent Ana Anton, titlu: Ecouri,  tehnica mozaic,   loc: curtea interioara a FADD, dimensiuni: 230x116cm,   coordonator lector Universitar dr. Lisandru Neamtu


  Licenta 2010, absolvent Ana Anton, titlu: Ecouri,  tehnica mozaic,   loc: curtea interioara a FADD, dimensiuni: 230x116cm,   coordonator lector Universitar dr. Lisandru Neamtu


 Licenta 2010, absolvent Ana Anton, titlu: Ecouri,  tehnica mozaic,   loc: curtea interioara a FADD, dimensiuni: 230x116cm,   coordonator lector Universitar dr. Lisandru Neamtu



  Licenta 2010, absolvent Costin Stroe,  tehnica acrilic,   loc: Clopotnita, Gruiu, Ilfov, suprafata aprox: 15 mp,  coordonator lector Universitar dr. Lisandru Neamtu



    Licenta 2010, absolvent Costin Stroe,  tehnica acrilic,   loc: Clopotnita, Gruiu, Ilfov, suprafata aprox: 15 mp,  coordonator lector Universitar dr. Lisandru Neamtu



    Licenta 2010, absolvent Costin Stroe,  tehnica acrilic,   loc: Clopotnita, Gruiu, Ilfov, suprafata aprox: 15 mp,  coordonator lector Universitar dr. Lisandru Neamtu




    Licenta 2010, absolvent Costin Stroe,  tehnica acrilic,   loc: Clopotnita, Gruiu, Ilfov, suprafata aprox: 15 mp,  coordonator lector Universitar dr. Lisandru Neamtu


  Licenta 2010, absolvent Costin Stroe,  tehnica acrilic,   loc: Clopotnita, Gruiu, Ilfov, suprafata aprox: 15 mp,  coordonator lector Universitar dr. Lisandru Neamtu


  Licenta 2010, absolvent Georgiana Cimpoeru,   tehnica acrilic,  loc Clopotnita, Gruiu, Ilfov,  coordonator lector Universitar dr. Lisandru Neamtu


  Licenta 2010, absolvent Andrei Musat,   tehnica acrilic,  aprox. 15 mp, loc: clopotnita, Gruiu, Ilfov,  coordonator lector Universitar dr. Lisandru Neamtu


  Licenta 2010, absolvent Andrei Musat,   tehnica acrilic,  aprox. 15 mp, loc: clopotnita, Gruiu, Ilfov,  coordonator lector Universitar dr. Lisandru Neamtu


    Licenta 2010,    tehnica acrilic,  aprox. 15 mp, loc: clopotnita, Gruiu, Ilfov,  foto de grup la lucru



    Licenta 2010, absolvent Andrei Musat,   tehnica acrilic,  aprox. 15 mp, loc: clopotnita, Gruiu, Ilfov,  coordonator lector Universitar dr. Lisandru Neamtu


  Licenta 2010, absolvent Andrei Musat,   tehnica acrilic,  aprox. 15 mp, loc: clopotnita, Gruiu, Ilfov,  coordonator lector Universitar dr. Lisandru Neamtu


    Licenta 2010, absolvent Andrei Musat,   tehnica acrilic,  aprox. 15 mp, loc: clopotnita, Gruiu, Ilfov,  coordonator lector Universitar dr. Lisandru Neamtu



    Licenta 2010, absolvent Andrei Musat,   tehnica acrilic,  aprox. 15 mp, loc: clopotnita, Gruiu, Ilfov,  coordonator lector Universitar dr. Lisandru Neamtu



    Licenta 2010, absolvent Andrei Musat,   tehnica acrilic,  aprox. 15 mp, loc: clopotnita, Gruiu, Ilfov,  coordonator lector Universitar dr. Lisandru Neamtu



    Licenta 2010, absolvent Andrei Musat,   tehnica acrilic,  aprox. 15 mp, loc: clopotnita, Gruiu, Ilfov,  coordonator lector Universitar dr. Lisandru Neamtu



  Licenta 2010, absolvent Iliescu Ioana,  tehnica acrilic, titlu: Ferestrele apei,   loc: Apa Nova Bd. Iuliu Maniu, 300x200cm   coordonator lector Universitar dr. Lisandru Neamtu



  Licenta 2010, absolvent Iliescu Ioana,  tehnica acrilic, titlu: Ferestrele apei,   loc: Apa Nova Bd. Iuliu Maniu, 300x200cm   coordonator lector Universitar dr. Lisandru Neamtu




  Licenta 2010, absolvent Iliescu Ioana,  tehnica acrilic, titlu: Ferestrele apei,   loc: Apa Nova Bd. Iuliu Maniu, 300x200cm   coordonator lector Universitar dr. Lisandru Neamtu



    Licenta 2010, absolvent Iliescu Ioana,  tehnica acrilic, titlu: Ferestrele apei,   loc: Apa Nova Bd. Iuliu Maniu, 300x200cm   coordonator lector Universitar dr. Lisandru Neamtu



    Licenta 2010, absolvent Iliescu Ioana,  tehnica acrilic, titlu: Ferestrele apei,   loc: Apa Nova Bd. Iuliu Maniu, 300x200cm   coordonator lector Universitar dr. Lisandru Neamtu



    Licenta 2010, absolvent Iliescu Ioana,  tehnica acrilic, titlu: Ferestrele apei,   loc: Apa Nova Bd. Iuliu Maniu, 300x200cm   coordonator lector Universitar dr. Lisandru Neamtu



    Licenta 2010, absolvent Iliescu Ioana,  tehnica acrilic, titlu: Ferestrele apei,   loc: Apa Nova Bd. Iuliu Maniu, 300x200cm   coordonator lector Universitar dr. Lisandru Neamtu



    Licenta 2010, absolvent Iliescu Ioana,  tehnica acrilic, titlu: Ferestrele apei,   loc: Apa Nova Bd. Iuliu Maniu, 300x200cm   coordonator lector Universitar dr. Lisandru Neamtu



    Licenta 2010, absolvent Iliescu Ioana,  tehnica acrilic, titlu: Ferestrele apei,   loc: Apa Nova Bd. Iuliu Maniu, 300x200cm   coordonator lector Universitar dr. Lisandru Neamtu


    Licenta 2010, absolvent Iliescu Ioana,  tehnica acrilic, titlu: Ferestrele apei,   loc: Apa Nova Bd. Iuliu Maniu, 300x200cm   coordonator lector Universitar dr. Lisandru Neamtu



    Licenta 2010, absolvent Iliescu Ioana,  tehnica acrilic, titlu: Ferestrele apei,   loc: Apa Nova Bd. Iuliu Maniu, 300x200cm   coordonator lector Universitar dr. Lisandru Neamtu



    Licenta 2010, absolvent Iliescu Ioana,  tehnica acrilic, titlu: Ferestrele apei,   loc: Apa Nova Bd. Iuliu Maniu, 300x200cm   coordonator lector Universitar dr. Lisandru Neamtu



  Licenta 2010, absolvent Ionela Chirciu,  tehnica acrilic,  loc: Centrul cutural Ion Manu, Otopeni   230x450cm, coordonator lector Universitar dr. Lisandru Neamtu




  Licenta 2010, absolvent Ionela Chirciu,  tehnica acrilic,  loc: Centrul cutural Ion Manu, Otopeni   230x450cm, coordonator lector Universitar dr. Lisandru Neamtu


    Licenta 2010, absolvent Ionela Chirciu,  tehnica acrilic,  loc: Centrul cutural Ion Manu, Otopeni   230x450cm, coordonator lector Universitar dr. Lisandru Neamtu



    Licenta 2010, absolvent Ionela Chirciu,  tehnica acrilic,  loc: Centrul cutural Ion Manu, Otopeni   230x450cm, coordonator lector Universitar dr. Lisandru Neamtu



    Licenta 2010, absolvent Ionela Chirciu,  tehnica acrilic,  loc: Centrul cutural Ion Manu, Otopeni   230x450cm, coordonator lector Universitar dr. Lisandru Neamtu



    Licenta 2010, absolvent Ionela Chirciu,  tehnica acrilic,  loc: Centrul cutural Ion Manu, Otopeni   230x450cm, coordonator lector Universitar dr. Lisandru Neamtu



    Licenta 2010, absolvent Ionela Chirciu,  tehnica acrilic,  loc: Centrul cutural Ion Manu, Otopeni   230x450cm, coordonator lector Universitar dr. Lisandru Neamtu



    Licenta 2010, absolvent Ionela Chirciu,  tehnica acrilic,  loc: Centrul cutural Ion Manu, Otopeni   230x450cm, coordonator lector Universitar dr. Lisandru Neamtu



    Licenta 2010, absolvent Ionela Chirciu,  tehnica acrilic,  loc: Centrul cutural Ion Manu, Otopeni   230x450cm, coordonator lector Universitar dr. Lisandru Neamtu


 
    Licenta 2010, absolvent Ionela Chirciu,  tehnica acrilic,  loc: Centrul cutural Ion Manu, Otopeni   230x450cm, coordonator lector Universitar dr. Lisandru Neamtu



  Licenta 2010, absolvent Iulia Negru,  tehnica acrilic, titlu: Ierarhii geometrice,  loc: Apanova Bd. Uverturii, Bucuresti,   140x540cm, coordonator lector Universitar dr. Lisandru Neamtu



  Licenta 2010, absolvent Iulia Negru,  tehnica acrilic,  loc: Apanova Bd. Uverturii, Bucuresti,   140x540cm, coordonator lector Universitar dr. Lisandru Neamtu




  Licenta 2010, absolvent Iulia Negru,  tehnica acrilic, titlu: Ierarhii geometrice,  loc: Apanova Bd. Uverturii, Bucuresti,   140x540cm, coordonator lector Universitar dr. Lisandru Neamtu




 Licenta 2010, absolvent Iulia Negru,  tehnica acrilic, titlu: Ierarhii geometrice,  loc: Apanova Bd. Uverturii, Bucuresti,   140x540cm, coordonator lector Universitar dr. Lisandru Neamtu


   Licenta 2010, absolvent Iulia Negru,  tehnica acrilic, titlu: Ierarhii geometrice,  loc: Apanova Bd. Uverturii, Bucuresti,   140x540cm, coordonator lector Universitar dr. Lisandru Neamtu



   Licenta 2010, absolvent Iulia Negru,  tehnica acrilic, titlu: Ierarhii geometrice,  loc: Apanova Bd. Uverturii, Bucuresti,   140x540cm, coordonator lector Universitar dr. Lisandru Neamtu



   Licenta 2010, absolvent Iulia Negru,  tehnica acrilic, titlu: Ierarhii geometrice,  loc: Apanova Bd. Uverturii, Bucuresti,   140x540cm, coordonator lector Universitar dr. Lisandru Neamtu



  Licenta 2010, absolvent Iulian Moldovan,   tehnica: mozaic,   loc:Biserica Parohiei VI, Tarnaveni,   coordonator lector Universitar dr. Lisandru Neamtu



  Licenta 2010, absolvent Iulian Moldovan,   tehnica: mozaic,   loc:Biserica Parohiei VI, Tarnaveni,   coordonator lector Universitar dr. Lisandru Neamtu


    Licenta 2010, absolvent Iulian Moldovan,   tehnica: mozaic,   loc:Biserica Parohiei VI, Tarnaveni,   coordonator lector Universitar dr. Lisandru Neamtu



  Licenta 2010, absolvent Laura Gologan,  tehnica acrilic,  loc Apa Nova Grozavesti, Compozitie decorativa cu elemente abstracte, 120x1000cm.  coordonator lector Universitar dr. Lisandru Neamtu



 Licenta 2010, absolvent Laura Gologan,  tehnica acrilic,  loc Apa Nova Grozavesti, Compozitie decorativa cu elemente abstracte, 120x1000cm.  coordonator lector Universitar dr. Lisandru Neamtu


   Licenta 2010, absolvent Laura Gologan,  tehnica acrilic,  loc Apa Nova Grozavesti, Compozitie decorativa cu elemente abstracte, 120x1000cm.  coordonator lector Universitar dr. Lisandru Neamtu



   Licenta 2010, absolvent Laura Gologan,  tehnica acrilic,  loc Apa Nova Grozavesti, Compozitie decorativa cu elemente abstracte, 120x1000cm.  coordonator lector Universitar dr. Lisandru Neamtu



   Licenta 2010, absolvent Laura Gologan,  tehnica acrilic,  loc Apa Nova Grozavesti, Compozitie decorativa cu elemente abstracte, 120x1000cm.  coordonator lector Universitar dr. Lisandru Neamtu



   Licenta 2010, absolvent Lavinia Grigore,  tehnica acrilic,  loc Apa Nova Grozavesti, Strada, 120x1000cm.  coordonator lector Universitar dr. Lisandru Neamtu



    Licenta 2010, absolvent Lavinia Grigore,  tehnica acrilic,  loc Apa Nova Grozavesti, Strada, 120x1000cm.  coordonator lector Universitar dr. Lisandru Neamtu



   Licenta 2010, absolvent Lavinia Grigore,  tehnica acrilic,  loc Apa Nova Grozavesti, Strada, 120x1000cm.  coordonator lector Universitar dr. Lisandru Neamtu


     Licenta 2010, absolvent Lavinia Grigore,  tehnica acrilic,  loc Apa Nova Grozavesti, Strada, 120x1000cm.  coordonator lector Universitar dr. Lisandru Neamtu



     Licenta 2010, absolvent Lavinia Grigore,  tehnica acrilic,  loc Apa Nova Grozavesti, Strada, 120x1000cm.  coordonator lector Universitar dr. Lisandru Neamtu



  Licenta 2010, absolvent Sorin Manta,  tehnica a fresco,  loc FADD,  coordonator lector Universitar dr. Lisandru Neamtu



   Licenta 2010, absolvent Sorin Manta,  tehnica a fresco,  loc FADD,  coordonator lector Universitar dr. Lisandru Neamtu



   Licenta 2010, absolvent Sorin Manta,  tehnica a fresco,  loc FADD,  coordonator lector Universitar dr. Lisandru Neamtu



   Licenta 2010, absolvent Sorin Manta,  tehnica a fresco,  loc FADD,  coordonator lector Universitar dr. Lisandru Neamtu



   Licenta 2010, absolvent Sorin Manta,  tehnica a fresco,  loc FADD,  coordonator lector Universitar dr. Lisandru Neamtu
  Licenta 2010, absolvent Theodor Rada,  tehnica acrilic  loc Apa nova Grozavesti, 120x350cm   coordonator lector Universitar dr. Lisandru Neamtu



 Licenta 2010, absolvent Theodor Rada,  tehnica acrilic  loc Apa nova Grozavesti, 120x350cm   coordonator lector Universitar dr. Lisandru Neamtu


   Licenta 2010, absolvent Theodor Rada,  tehnica acrilic  loc Apa nova Grozavesti, 120x350cm   coordonator lector Universitar dr. Lisandru Neamtu



   Licenta 2010, absolvent Theodor Rada,  tehnica acrilic  loc Apa nova Grozavesti, 120x350cm   coordonator lector Universitar dr. Lisandru Neamtu
   Licenta 2010, absolvent Theodor Rada,  tehnica acrilic  loc Apa nova Grozavesti, 120x350cm   coordonator lector Universitar dr. Lisandru Neamtu



 Licenta 2010, absolvent Theodor Rada,  tehnica acrilic  loc Apa nova Grozavesti, 120x350cm   coordonator lector Universitar dr. Lisandru Neamtu


   Licenta 2010, absolvent Theodor Rada,  tehnica acrilic  loc Apa nova Grozavesti, 120x350cm   coordonator lector Universitar dr. Lisandru Neamtu



  Licenta 2010, absolvent Raluca Gologan,  tehnica acrilic, loc Apanova Grozavesti, Compozitie decorativa abstracta, 120x700cm  coordonator lector Universitar dr. Lisandru Neamtu



  Licenta 2010, absolvent Raluca Gologan,  tehnica acrilic, loc Apanova Grozavesti, Compozitie decorativa abstracta, 120x700cm  coordonator lector Universitar dr. Lisandru Neamtu



  Licenta 2010, absolvent Raluca Gologan,  tehnica acrilic, loc Apanova Grozavesti, Compozitie decorativa abstracta, 120x700cm  coordonator lector Universitar dr. Lisandru Neamtu



  Licenta 2010, absolvent Raluca Gologan,  tehnica acrilic, loc Apanova Grozavesti, Compozitie decorativa abstracta, 120x700cm  coordonator lector Universitar dr. Lisandru Neamtu



  Licenta 2010, absolvent Roxana Ciucalau,   tehnica a secco Acrilic,   loc: Centrul Cultural Metropolitan, Bd. Poligrafiei, Compozitie cu instrumente muzicale, 150x100cm   coordonator lector Universitar dr. Lisandru Neamtu



    Licenta 2010, absolvent Roxana Ciucalau,   tehnica a secco Acrilic,   loc: Centrul Cultural Metropolitan, Bd. Poligrafiei, Compozitie cu instrumente muzicale, 150x100cm   coordonator lector Universitar dr. Lisandru Neamtu



    Licenta 2010, absolvent Roxana Ciucalau,   tehnica a secco Acrilic,   loc: Centrul Cultural Metropolitan, Bd. Poligrafiei, Compozitie cu instrumente muzicale, 150x100cm   coordonator lector Universitar dr. Lisandru Neamtu



    Licenta 2010, absolvent Roxana Ciucalau,   tehnica a secco Acrilic,   loc: Centrul Cultural Metropolitan, Bd. Poligrafiei, Compozitie cu instrumente muzicale, 150x100cm   coordonator lector Universitar dr. Lisandru Neamtu



    Licenta 2010, absolvent Roxana Ciucalau,   tehnica a secco Acrilic,   loc: Centrul Cultural Metropolitan, Bd. Poligrafiei, Compozitie cu instrumente muzicale, 150x100cm   coordonator lector Universitar dr. Lisandru Neamtu



    Licenta 2010, absolvent Roxana Ciucalau,   tehnica a secco Acrilic,   loc: Centrul Cultural Metropolitan, Bd. Poligrafiei, Compozitie cu instrumente muzicale, 150x100cm   coordonator lector Universitar dr. Lisandru Neamtu



    Licenta 2010, absolvent Roxana Ciucalau,   tehnica a secco Acrilic,   loc: Centrul Cultural Metropolitan, Bd. Poligrafiei, Compozitie cu instrumente muzicale, 150x100cm   coordonator lector Universitar dr. Lisandru Neamtu



    Licenta 2010, absolvent Roxana Ciucalau,   tehnica a secco Acrilic,   loc: Centrul Cultural Metropolitan, Bd. Poligrafiei, Compozitie cu instrumente muzicale, 150x100cm   coordonator lector Universitar dr. Lisandru Neamtu



  Licenta 2010, absolvent Teodora Velian,  tehnica  a secco,  loc SC Eurosic S.A. str. fabricii, Bucuresti, 180x700cm,   coordonator lector Universitar dr. Lisandru Neamtu



  Licenta 2010, absolvent Teodora Velian,  tehnica  a secco,  loc SC Eurosic S.A. str. fabricii, Bucuresti, 180x700cm,   coordonator lector Universitar dr. Lisandru Neamtu


    Licenta 2010, absolvent Teodora Velian,  tehnica  a secco,  loc SC Eurosic S.A. str. fabricii, Bucuresti, 180x700cm,   coordonator lector Universitar dr. Lisandru Neamtu



    Licenta 2010, absolvent Teodora Velian,  tehnica  a secco,  loc SC Eurosic S.A. str. fabricii, Bucuresti, 180x700cm,   coordonator lector Universitar dr. Lisandru Neamtu



  Licenta 2010, absolvent Medeea Namolosanu,  tehnica a secco acrilic,  loc Gradinita 192, titlu: Anotimpurile,  coordonator lector Universitar dr. Lisandru Neamtu



    Licenta 2010, absolvent Alexandra Tone,  tehnica a secco acrilic,  loc Gradinita 192, titlu: Anotimpurile,  coordonator lector Universitar dr. Lisandru Neamtu



  Licenta 2010, absolvent Medeea Namolosanu si Alexandra Tone,  tehnica a secco acrilic,  loc Gradinita 192, titlu: Anotimpurile,  coordonator lector Universitar dr. Lisandru Neamtu


    Licenta 2010, absolvent Medeea Namolosanu si Alexandra Tone,  tehnica a secco acrilic,  loc Gradinita 192, titlu: Anotimpurile,  coordonator lector Universitar dr. Lisandru Neamtu



  Licenta 2010, absolvent Medeea Namolosanu,  tehnica a secco acrilic,  loc Gradinita 192, titlu: Anotimpurile,  coordonator lector Universitar dr. Lisandru Neamtu


    Licenta 2010, absolvent Alexandra Tone,  tehnica a secco acrilic,  loc Gradinita 192, titlu: Anotimpurile,  coordonator lector Universitar dr. Lisandru Neamtu




    Licenta 2010, absolvent Alexandra Tone,  coordonator lector Universitar dr. Lisandru Neamtu


    Licenta 2010, absolvent Alexandra Tone,  tehnica a secco acrilic,   coordonator lector Universitar dr. Lisandru Neamtu



  Licenta 2010, absolvent Alexandra Tone,  tehnica a secco , titlu:   coordonator lector Universitar dr. Lisandru Neamtu


  Licenta 2010,



  Licenta 2010,



  Licenta 2010,



  Licenta 2010,



 Licenta 2010,foto de grup

Saturday, August 07, 2010

Residence d'artistes a Briare, Chateau Trousse Bariere

Chateau Trousse Bariere, Briare sur Loire
the small collection of works in France

in the studio

at Chambord

part of the beautiful studio














Posted by Picasa

Saturday, May 29, 2010

mural works with my students june 2010






with Ioana Iliescu and colleagues



with Andrei Musat, Costin, Georgiana Cimpoeru



with Ionela Chirciu



with Roxana Ciucalau


Thursday, March 04, 2010

ARTICLE TODAY: DILEMA 4.03.2010




DILEMA studiilor postuniversitare
supliment editat de DILEMA VECHE
anul IV nr.316, 4-10 martie 2010



Pittura è una cosa mentale...şi alte consideraţii asupra doctoratului profesional

Lect. univ. Dr. LISANDRU NEAMŢU
Universitatea Naţională de Arte Bucureşti



Şi-ar fi susţinut Leonardo da Vinci doctoratul dacă ar fi trăit în ziua de azi? Cu siguranţă da: teza era deja scrisă sub forma tratatului despre pictură. Şi ar mai fi avut şi alte idei...
Discuţiile în jurul doctoratelor în ziua de azi aprind spiritele universitare şi pun obsesiv întrebări asupra a ceea ce vrea să însemne doctoratul profesional. Par aceste discuţii pe alocuri, dialoguri colorate între personaje opace, căpătând adesea accente de ceartă a universaliilor. Nu este un exerciţiu uşor să accepţi criteriile de valoare ale domeniului aflat la aceeaşi masă dar într-un alt colţ. Acolo în mod cert supa este mai rece.
Iată că există la ora actuală în România în desfăşurare un proiect de organizare a tuturor şcolilor doctorale, o încercare de elaborare a unui cod general valabil pentru toţi conducătorii de doctorate şi implicit pentru toţi doctoranzii. Un asemenea arbitraj lucid aminteşte de respectul reciproc între domenii, aminteşte de performanţă, vizibilitate, corectitudine. Criteriul cel mai important într-o asemenea întreprindere ar fi o valoare comună pe care toate domeniile o visează: excelenţa (în forma ei extinsă calitatea).

Modelul de organizare actual al universităţilor din România este modelul Bologna. Conform acestuia, la nivel universitar funcţioneză trei cicluri de şcolarizare: tânărul student devine licenţiat în trei ani, frecventează masterul în doi şi după ce se înscrie la doctorat, dacă rămâne inspirat şi corect îşi poate susţine teza în public după trei ani. Ar fi cam opt ani de studii în care ai şansa să fii numit student, timp în care îţi ascuţi simţurile, devii eficient, pe alocuri acultător, neobosit şi nu de puţine ori blazat. Chiria, viaţa de cămin, masa, micile cheltuieli imprevizibile, abonamentul la mobil, aglomeraţia, aparenţa haotică sunt nelipsite. Altfel, libertăţile se ţin lanţ: ai net, inteligenţă, câteodată fervoare, modele la tot pasul, colegi şi colege, bursă, roaming şi chiar un scop. Într-un asemenea context realizezi că din anul întâi şi până la înscrierea la doctorat rândurile se subţiază şi miza creşte. Cât de mult? Atâta cât te ţine încrederea în valoare. Acestui crochiu al vieţii studenţeşti din România contemporană îi corespundeau în perioada pre Bologna cu totul alte zări şi etape. Doctoratul era rar, aprig şi mai apăsat. Organizatoric vorbind, cei aleşi erau puţini. Şi nu auzise nimeni de doctorat profesional...ce va să zică?
Începând cu anii 90 în spaţiul academic european şi în afara sa, au apărut specii de doctorat care s-au dorit mai bine pliate pe varietatea domeniilor, dar şi pe aşteptările societăţilor emergente. Alături de doctoratul tradiţional (Ph.D) stă doctoratul profesional al disciplinelor profesionale, vocaţionale şi al cercetării aplicate, cel prin publicaţii (the Ph.D by publication), cel pe bază de instruire (taught doctorate) şi cel pe baza unei performanţe creative (practice-based doctorate). Cu alte cuvinte, adaptările de conţinut au vizat în special domeniile aplicative acolo unde a teoretiza şi a studia fenomenologic aspecte relevante, însemna un ciclu de cercetare complet.
Până azi, identitatea şi legitimitatea doctoratului profesional s-a rafinat, fiind promovat în sisteme de învaţământ acoperind ţări precum S.U.A, Anglia, Franţa, Danemarca, Austria, Olanda, Norvegia, Irlanda, Canada, Japonia, România, Coreea de sud, etc. Aria disciplinelor este la rândul ei mult acoperitoare: arhitectură, muzică, arte vizuale, cultură fizică şi sport, ştiinţe sociale, medicină, ştiinţe biologice, inginerie, educaţie, administraţie, limbi străine, psihologie, etc. Contribuţiile originale din fiecare domeniu au sub această formă de legitimare profesională şansa de a deveni punţi de vizibilitate şi comunicare.
Lumea contemporană trăieşte din paradoxuri: dinamici ameţitoare ale instrumentelor de lucru, legături instantanee la informaţii din cele mai diverse, schimbări neaşteptate de paradigmă, simultane cu clasicitatea unor forme mentale verificate (şi adesea vitrificate), autarhice şi conservatoare, în multiple şi sublime variante morfologice. Adăugăm şi un pic de specific local, după gust, şi putem obţine rapid, timp de câteva generaţii o crustă dulce-amăruie. Are şanse doctoratul profesional ca într-un asemenea context de viaţă reală să nu fie asociat clişeului struţo-cămilistic? Da...în fond îşi bazează existenţa pe criterii solide, verificate pe domenii în sute de ani. Pot aduce în mod real valoare ştiinţifică? Da...sondează profunzimi ale spiritului cu mijloacele intuiţiei geniale pe drumuri noi, de cele mai multe ori neumblate.
Capacitarea doctoranzilor pe aceste rute duce inevitabil la finalităţi valoroase (ori interesante) traduse într-o literatură de specialitate importantă sub aspect contributiv. Competenţele transversale (metodologice, cognitive, lingvistice, de expertiză, de interrelaţionare, chiar şi cele de management al riscului (!), etc.) se dezvoltă odată cu cele profesionale. Practicianul, profesionistul, artistul devin teoreticieni ai unor aspecte ce ţin de preocupările lor esenţial-profesionale, de universul diferenţelor specifice. Şi ce mai diferenţe...acolo unde domeniul pare greu de supus unor reguli ale raţiunii se întâmplă ca perfecţiunea să conteze enorm. O notă falsă într-o interpretare, o mişcare de câţiva milimetri în plus într-un gest al actorului, o alunecare involuntară spre kitsch în discursul plastic sunt fatale. Domeniile par să-şi autoconfigureze metodele (metodologiile), regulile şi limitele.
Coexistenţa ambelor forme de studii doctorale se bazează în ultimă instanţă pe un compromis rezonabil şi principial (conf. Prof. Mircea Dumitru). Trebuie avută în vedere ideea importantă a existenţei unor standarde comune în recunoaşterea oricărui tip de doctorat. Exerciţiul unui asemenea demers este în primul rând unul al flexibilităţilor formale, al acceptării de noi criterii pe aceeaşi scară axiologică. De la ştiinţele dure la arte, de la inginerie la socioumane sau umanioare, peisajul colorat al cercetării invită la dezautohtonizare, la comunicare pe paliere noi, insolite.
Momentul asumării unui doctorat corespunde unei profunde mutaţii interioare: aflarea unei etici a cercetării, a unei deontologii profesionale adecvate domeniului şi acceptarea unor standarde ale cercetării de excelenţă.
În lumea artei de pildă sunt artişti de calibru care nu se vor înrola niciodată într-un asemenea parcurs. Refuzul lor categoric devine în sine un gest expresiv. Pe de altă parte sunt şi artiştii care simt nevoia organică de a crea sisteme. Cred că şi aici e o problemă de gust. Leonardo a fost un astfel de spirit. Artiştii în viziunea sa au de-a face cu materiale şi strategii ce ţin de mental. Vorbesc despre nuanţe, tonuri, geometrii din spatele compoziţiilor, structuri şi energii discrete. În ziua de azi însă, artele vizuale de pildă, se aştern peste spaţii necuprinse: nu mai este vorba de tabloul-obiect ci de fenomene culturale ori vizuale, de noi media, de noi limbaje şi posibilităţi de expresie cu reguli şi gramatici proprii. A-ţi croi drum într-un asemenea luxuriant univers este o probă de vitalitate. În general, ştiinţele socioumane şi-au reorientat discursul către noi perspective: ştiinţele de graniţă (antropologia, sociologia etc.) îşi dovedesc eficienţa în preocupările actuale. Experienţele realmente valoroase pot traversa domeniile, pot da idei, deschide perspective şi oferi repere. A ştii să întrevezi ofertele cercetării este o virtute. A fi conştient de rezultatele armonizate ale cercetării devine o artă.
Fragmentările din societăţile contemporane revalorizează aspectele locale, identităţile, sensibilităţile de toate felurile. Să intri cu seriozitate într-un doctorat seamănă cu înălţarea unui zmeu peste o asemenea lume pestriţă. Îţi doreşti vânt bun care să te împletească în sforile altor zmee, să te conecteze cu domenii noi de pe alte dealuri. Deznodământul va duce previzbil spre cunoaştere, spre revelarea potenţialului intelectual extraordinar, latent şi înălţător.

Monday, January 04, 2010





L I S A N D R U N E A M T U
Curriculum Vitae

Lecturer of Mural Art / Visual Artist / Painter / Ph.D
National Arts University of Bucharest
Mural Art Department
Phone: 0722 876733
E-mail : lisandruneamtzu@yahoo.com
Web: http://lisandru.blogspot.com


Biographical Data
Birth place & Data: Bucharest, August 11, 1970 into an artist’s family;
Mother: Cela Neamtu – Tapestry
Father: Costin Neamtu - Painter
Education
Cultural Anthropology PhD, 2007
Thesis: Decorative Forms Grammar as Anthropological Structure
Graduated Arts Academy of Bucharest, 1995


Awards:
• 2005 The UAP/R (Romanian Artists Union) Prize for LISANDRU/desemne” personal exhibition in 2004
• 2005 Award of the International Biennale of Experimental Engraving, Timisoara, Romania
• 1999 Awarded with "Nicolae Tonitza” distinction in the painting exhibition in Barlad/Romania
• 1996 Prize for a work in the “Gheorghe Petrascu” Biennale of Painting in Targoviste/ Romania
• 1995 The highest Award of the Ministry of Culture for the painting “The Chair” participating in the "Moldavian Exhibition”- Art Museum of Bacau & Chisinau


Artistic Activity:
  • 500 romanian artists, Group exhibition Ramnicu Valcea, Romania
  • Group Exhibition, Obor Galleries, 2011
  • Den Haag, European Patent Center, EPO, Group painting exhibition, Holland, 2011
  • Group exhibition 3 NEAMTU at Ion Irimescu Museum , Falticeni, Romania
  • Personal Exhibition HIS MASTER'S VOICE, at Center of Visual Arts, Bucharest, Romania, Dec-January 2011.
  • Project MURAL ART, coordinator of the project in collaboration with Accademia Brera di Milano (Italy)
  • Artist's Residence, 40 days in Briare, France, works in various exhibition in France (Tours) and Romania ( The Parliament Pallace)
  • Studios II, Center of Visual Arts, Bucharest Romania, Group painting exhibition
• AEGYSSUS Group exhibition UNA Galeria Bucuresti, 2009
• Group Exhibition in Europa Gallery Brasov 2009
• AEGYSSUS Group exhibition Museum of Arts Tulcea, 2009
• Medieval Art “Curtea Veche” Palace Bucharest, 2009
• Schiller’s House Bucharest, organizes group exhibition, 2009
• Center of Visual Arts Bucharest exhibition “Sequences in Ateliers”, 2009
• cross Romania Exhibition: “Contemporary Plastic Attitudes” (Buzau, Barlad, Pitesti, Sibiu, Iasi, Bucuresti etc.),
• Arad Biennial of Art group exhibition Romania, 2009
• TONITZA Group Exhibition, Palace of the Parliament Bucharest, 2009
• m@il art Galateea Gallery Bucharest, 2008
• Contemporanea III group exhibition Torino Italy, 2008
• Personal exhibition at Brancoveanu Palace Mogosoaia organized by The International Biennial of Engraving 2008,
• Personal Exhibition in Anagma Gallery, Valencia Spain, feb/march 2008
Participation in the International Biennale of Beijing 2008 (BIAAB 2008) China,
• Art Exhibition of the Olympic Fine Arts OFA 2008 Beijing, Forbidden City
• 30th Festival franco-anglais de poésie Sculpture sur prose / Prose Sculpture,
• Europa, arte&linguaggi Fondazione Rudh Rozzano Milano, Italia,
• Romanian artists group exhibition in Koga / Japan, 2007
• Group exhibition RGB at Castello Alfieri/Italy, 2007
• Biennale “Ion Andreescu” Buzau/Romania, 2007
• Public arts and murals performance Luci da Oriente Torino Italy, 2007
• Group exhibition in the Romanian Cultural Center in Rome/Italy, 2007
• Works exhibited in a group exhibition in Turin, gallery Aripa
• 30e Festival franco-anglais de poésie, Sculpture sur prose / Prose, Sculpture Paris/France,
• Romanian Exhibition in Hanoi/Vietnam 2006,
• Romanian Group Exhibition at the University of Toulouse, 2006
• “Real/Virtual Worlds”, The Town hall of Bucharest, 2005 /
• “(11) Options” group exhibition, “Caminul artei” Gallery, “Firul rosu” Group exhibition, Orizont Gallery, Bucharest 2005 /
• “Habitation/in-habitation” group exhibition, Artist Hall Bucharest 2005 /
International Biennale of Beijing 2005, / BIAAB 2005
• “My Dream K” group exhibition Seoul, 2005
• International Biennale of Experimental Engraving, Timisoara 2005,
• “Geres” Business Center 2004
• “Point” Gallery group exhibition 2004
• Personal exhibition “LISANDRU / desemne”, “Orizont” Gallery, 2004, the exhibition was awarded with The Youth Prize for Painting by UAP-R
• “In memoriam Gh. Anghel”, Romanian Athenaeum 2004 /
• “13” exhibition, “Galateea” gallery 2004, /
• “Self-portraits” HT003, / 2004
• 2003 Contemporis- Marriott Art Gallery, Bucharest,
• International Fair of Visual Arts 5-th Edition, 2003 /
• Personal exhibition at Millennium HVB Bank 2003 Romania /
• Art fair at World Trade Center Bucharest 2002 /
• “Visions 2002” World Trade Center Bucharest /
• Personal exhibition at Petrocosil company Bucharest, 2002 /
• “Triada” exhibition at “U” Gallery, 2001 /
• National Art Exhibition, Bucharest Fair / 2001
• Personal exhibition at "Orizont" Gallery, Bucharest, February 2000 /
• Pastel exhibition at National Military Assembly 1999 /
• "Space & Material", exhibition at Visual Arts Museum Galati, 1998 /
• Romanian Group Exhibition in Venice, Italy 1998 /
• Pastel Exhibition, National Military Assembly 1997 /
• "Moldavian Exhibition”, 1997/
• "The Draw", “Apollo” Gallery 1997/
• Personal exhibition at Mogoşoaia "Cuhnia" Gallery 1997/
• "Family Portrait", exhibition National Military Assembly 1997 /
• "Moldavian Exhibition”, Art Museum of Bacau & Chisinau, 1996 /
• Municipal Exhibition, National Theatre 1996 /
• "Atelier 35" Eforie Gallery, personal exhibition, 1996 /
• "Gh. Petrascu" Biennale, Targoviste 1996 /
• "Memory", group exhibition “Apollo” Gallery 1996 /
• National Graphic Exhibition, National Theatre 1996 /
• A Retrospective Exhibition of Arts High school, the Museum of Art Collections 1996 /
• "Space/Vision exhibition, 1996 World Trade Plaza Bucharest /
• Municipal Exhibition, National Theatre 1995 /
• "Moldavian Exhibition”, Art Museum of Bacau & Chisinau, 1995 /
• "TRIADA", exhibition at Ion lrimescu Museum in Fălticeni / Suceava 1995/
• "TRIADA", exhibition at The Art Museum of Botosani 1995/
• Exhibition, National Theatre 1995 /
• The Vllᵗͪ Biennale of textile Miniatures, "Apollo" Gallery, 1995 /
• First Tapestry Triennial –Palace of Parliament 1994 /
• The IVᵗͪ International Biennale of Saint-Quentin (France) 1994 /
• Environment, Mogosoaia Palace 1994 /
• Municipal exhibition, National Theatre 1993 /
• National Youth Exhibition, National Theatre 1993 /
• International UNESCO Symposium, Dales Hall 1993 /
• Republican Exhibition, National Theatre 1992 /
• Inaugural Exhibition, Academy of Art – 1992 /
• "16-22" exhibition organized by the Academy of Art, “Eforie” Gallery 1991 /
• "The Book", Museum of Art Collections 1991 /
• National Decorative and Graphic Exhibition, National Theatre 1991 /
• Teatrul Foarte Mic 1990 –group exhibition /
• National Youth exhibition – National Theatre 1990

Professional Activities

Conferences and Meetings:
. 2009 "The Body" Symposium, An Anthropologycal Approach, The Center for Visual Arts, Bucharest
.2009 Studii Doctorale in Romania, Organizarea scolilor doctorale, work sessions UEFISCSU Bucharest
.2009 Calitate si Leadership pentru Invatamantul Superior Romanesc, colab. UEFISCSU
• 2006 Art in Public Spaces Symposium, “Genius Loci”, UNArte Gallery. Articles about art, esthetics, exhibitions, philosophy of art, artists.
• 2006 “Olimpiadi della Cultura” Turin, ,,Luci dall’Oriente” International Monumental work, Italy
• 2005 International Symposium “Art as Anthropological Structure” Anhui Province, China
• 1999 EU Workshop at San Marco Basilica, Venice, Italy, in the EU program “Europe, a Common Heritage”.
• 1998 EU Workshop in Austria, Vienna / Mauerbach, (Bundesdenkmalamt center).
• 1994 Tempus Programme in Aachen – Germany (Prof. Ijewski)
• 1991 Documentation in Italy : Pompei, Cerveteri, Florence, Ravenna, Rome
• 1991 participation at "Stage di formazione profesionale" –Rome (Prof. Pepoli, Prof. Quintini)
• 1990 ,Youth Training Program" at Scuola d’Arte Artigianato e Restauro Rome / Italy, professional training in mural arts and restoration (Prof. Prosciutti, Prof. Farinelli).

Wednesday, December 09, 2009

Religious Art: my mosaics from 2008/2009




excerpt din Lisandru Neamtu,O îndeletnicire “istorică”,
Revista Contrapunct nr.1, ianuarie – februarie 2001, p.34
Note la o gramatică a formelor IV –


Sentimentele au existat dintotdeauna împreună cu purtătorii lor, care şi le-au dorit fixate, neuitate. Umanitatea şi-a găsit expresia specifică în fiecare din epocile şi culturile sale. De la egiptenii ce şi-au fixat cu orgoliu în nemurire efigiile, până la cultura Indiei unde este suficientă aroma unei miresme sau efemerul unui gest de amintire colorat de petale înmiresmate, se străbate un parcurs în care fiecare cultură îşi propune propriile “exerciţii”. Producţiile artistice şi cele metafizice sunt în fapt suportul secvenţelor de sentimente trăite odinioară.

...Mă plimbam pe un drum de ţară, în dogoarea uneia dintre veri, pe un drum prăfuit, ars de căldură, apăsat de trecerile împovărate şi strivit de neploaia îndelungată. Rotunjimile cenuşii de piatră de râu ce răsăreau din ţărână la înălţimi diferite mi-au amintit că de fapt acestea -neînsemnate pietre- există după alte legi ale duratei decât noi...

Între tehnicile artistice MOZAICUL –tehnica musivă- împrumută ceva din starea de veghe a regnului mineral. Omul şi-a închipuit de nenumărate ori nemurirea propriilor sentimente prin intermediul acestei forme artistice. S-au oglindit în ea portrete de întemeietori, de zeităţi, de sfinţi şi ctitori, s-au povestit în ea scene ale plăcerii şi ale miturilor sau luptelor, s-au fixat în ea familii imperiale şi s-au întrupat cu ea imaginile interioare ale credinţelor (Islamul ornamentaţiei geometrice sau Creştinismul transfigurărilor bizantine). Termenul de μουσα apare în secolul al III-lea după Christos. În literatura latină musa este întrebuinţat de Sfântul Augustin ca musivum, de medievalii latini ca musaicus (nume păstrat până în secolul al XVIII-lea) după care se ajunge la forma de mosaico – mozaicul de azi. Tot antichităţii îi aparţin în planul ideilor ordonările elementelor naturii, numărătoarea lor (până la Arché-ul indivizibil), geometriile planurilor unei realităţi ce începe să capete treptat încărcătură raţională şi simbolică. Numerele încetează să mai circumscrie exclusiv realităţi, să fie numai măsuri ale acestora, ele se constituie acum în relaţii de ordine ale grupurilor şi algebra se alătură aritmeticii. Diophant – celebrul matematician al antichităţii târzii – şi algebra sa este asemuit în registrul artistic cu nu mai puţin celebrele mozaicuri de la Ravenna unde, figurile reprezentate încetează să mai fie simple portrete, devenind prin stilizare semne de relaţie ale viziunii bizantine. Elementele, celulele mozaicului sunt aşa numitele tesserae (tesere, pietre). Aranjarea lor într-un cadru determinat de un desen, realizarea unor structuri armonice şi armonizate de artist sunt în fapt ceea ce se cheamă transpunere. Artistul (proiectant, tehnician, meşteşugar, maestru, prim spectator al operei sale) se află într-o ipostază grav-ludică de asumare a unor fragmente colorate în a crea elemente de realitate artistică, mediu al viziunii sale estetice. Imaginea se construieşte piatră cu piatră (ca în alte domenii literă cu literă, gând cu gând, sunet cu sunet, pixel cu pixel). Pietrele mozaicului devin secunde încremenite. Ele sclipesc diferit, au unghiuri diferite în lumina ce le scaldă. Prin adăugare şi construcţie succesivă, ochiul urmăreşte proiectul intern estetic. Astfel valoarea –ţesătura structurilor – este universal valabilă oricărei întreprinderi omeneşti şi în infinitul haos al Cosmosului omul înceracă ordinea armonică a sufletului său.
Arta mozaicului devine azi, pentru omul contemporan o formă de cunoaştere. Părăsind statutul de formă unică de expresie vizuală pe care la un moment l-a avut, se situează acum la limita cercetării istorice, arheologice, de tipologie a imaginii, de curioziate şi lecţie universitară privind tehnicile tradiţionale de transpunere.
Podoabele în mozaic ale lăcaşelor de cult au şansa de a deveni, peste secole, martorele unor vremi unde tradiţia apare cu atât mai pregnantă cu cât viteza de dezvoltare a omenirii devine mai alertă.
Cu o condiţie însă: CALITATEA

Friday, November 27, 2009

Theoretical Workshop THE BODY





Corpul – peisaj spiritual perspective antropologice


Lect. univ. dr. Lisandru Neamtu

Una din ramurile cercetarii in domeniul stiintei antropologice este aceea a antropologiei culturale si sociale care studiaza esenta omului a carui diferenta specifica este cultura, cealalta arie fiind antropologia fizica ce intreprinde o cercetare dintr-un punct de vedere bio-morfologic al omului.
De la omenire ca intreg, de la maxima extensiune a unitatii umane, la culturi, grupuri etnice, comunitati reprezentative si pana la individ ca entitate creatoare, purtatoare a culturii, se parcurge traseul de la ansamblu spre entitatea elementara. Generalul si particularul se potenteaza reciproc intr-o permanenta dinamica. In incercarile de cuprindere, prin concentrarea de la un ansamblu vast spre un microcosmos, distantele devin culoarele pe care cercetatorul isi poate gasi raspunsurile.
Vom incerca pe parcursul prezentarii sa dam cateva sugestii prin argumentul imaginii acelui om contemporan si european pe care l-as numi homo fragmentarium : am numit omul postmodern. Acesta este omul trarii secventiale si fragmentate intr-o societate – la randul ei secventiala si fragmentata. Putem trai in ziua de azi avand la indemana mijloacele de a accesa instantaneu imensa diversitate culturala a omenirii. Fragmente din oglinda lumii sunt imprastiate peste tot in jurul nostru si suntem intr-un continuu efort de a reface lumi mai mici. Domeniul antropologiei culturale pune la indemana un instrument de lucru fundamental si anume conceptul de relativism cultural.
Ceea ce este urat pentru un european este poate frumos pentru un eschimos, agreabil pentru un asiat si suprem pentru un african. Acest relativism este o expresie a diversitatii noastre. Trebuie sa ne apropiem in studiul omului cu respect si superioara intelegere pentru setul de valori al lui ALTER.
Criteriile de judecata ale fiecaruia par sa fie construite in functie de intelegerea structurilor pe care le putem numi coduri. Codurile sunt dobandite prin educatie, intuitie sau simpla apartenenta la un anumit sistem cultural. Fiecare individ se naste intr-o cultura care ii preexista si va prelua de la aceasta coduri si structuri ale identitatii sale.
Putem sa ne reevaluam pe noi, ca indivizi ai unei culturi europene, intr-o perspectiva ce are ca paradigma alte valori decat cele europene ? Cu alte cuvinte am accepta sa intelegem macar de ce corpul devine in alte culturi subiect si obiect morfologic ? Putem exersa un DINCOLO de barierele religioase, estetice, lingvistice, sociale sau de alta natura de care culturile sunt despartite?
Astfel de practici demonstreaza apartenenta la o anumita cultura dar si o predispozitie fireasca, a unui grup, pentru exprimarea identitatii sale. Predispozitiile explica si raportarile diferite ale indivizilor, din grupuri diferite, pentru practici sau manifestari care in mod conventional au aceeasi valoare, dar care de fapt sunt apreciate din ratiuni foarte diverse: pentru valoarea lor simbolica, pentru functia magica, soteriologica, apotropaica, pentru estetismul inglobat in formele de expresie sau pentru includerea actantului intr-un anume raport social.
Inventia de noi raporturi intre formele libere, de-sine-statatoare, aflate deasupra naturii prin interventie umana, folosirea lor in impodobirea corpului, devine adesea un model difuzare a unor determinante stilistice locale.
Inceputul se face prin raporturile de asemanare a unor forme date de natura cu ceva exisent in mintea individului. Astfel, este consumata prima faza din existenta categoriilor mentale, pe scurt din actul intelectual. Similitudinile si generalizarile fac parte din natura umana
Recunoasterea unor structuri ale concretului, a unor ritmuri specifice fac parte din amintita varietate a formelor de manifestare a umanului. Cu cat aprecierea formelor de manifestare estetica a unei alte culturi este mai profunda – prin cunoasterea structurilor sale – cu atat intoarcerea la propria cultura devine mai spectaculoasa. Criteriile prin care judecam alteritatea sunt valabile si in judecata proprie si activeaza trairi estetice nebanuite.
Pentru primitiv era importanta circumscrierea realitatii sale, aflarea limitelor vietii sale imediate. Semnul grafic desemna o cantitate, era incarcat de o valoare afectiva. Omul preistoric isi va pune amprenta asupra lucrurilor din jurul sau in acelasi mod in care copilul isi marcheaza obiectele pe care le are la indemana. Urmele degetelor imprimate in lutul moale sau in pamanturile rosii, trecerea liniilor paralele peste suprafetele peretilor locuintei sau a imbracamintei proprii, bucuria de a « insemna », de a marca spre apropriere lucrurile la indemana. Corpul este unul dintre acestea.
Creatia la nivelul impodobirii corpului, trebuie privita prin intermediul registrului senzorial propus in insasi substanta ei, neputand fi cercetata cu mijloace inadecvate intentiei creatorului sau. Cu alte cuvinte aceasta nu trebuie izolata, rupta de contextul ei si nici de contextele conexe ce ii marcheaza intr-un fel sau altul functia. Nu se poate aborda o opera vizuala in sens strict sociologic, strict psihanalitic, strict estetic etc, pentru o decodare exhaustiva. De fapt s-ar petrece o supracodificare pe care autorul respectivei creatii nu o poate intelege.
Diferentierea caracterelor etnopsihice se defineste sub forma unor constelatii. Interpretarea lor se face, in linii mari pornind de la structura de personalitate cea mai frecventa statistic, de la ansamblul de caracteristici comune, de la tipurile sociale si nu in ultimul rand de la idealul cultural de personalitate pe care tinde sa-l realizeze o colectivitate.
Un punct de vedere sociologic plaseaza individul si formarea sa in cadrul raporturilor de socializare organismul uman trebuie mai intai “inghitit” si format de catre societate in acord cu regulile si optiunile sale. Efectul poate fi diferit: asimilare ori respingere, integrare sau inadaptare.
Reprezentarile corpului uman sunt ansambluri de informatii complexe, unde alaturi de expresia intr-una din infinitele ipostaze ale omului, exista si mediul formal in care actantii se desfasoara: casa, curtea, satul, strada, etc. Acest fapt intregeste omul si aparitia sa, iar cercetarea devine posibila datorita relationarii noastre empatice la astfel de contexte.
Vom fi mereu pregatiti de exemplu, sa vedem intre elementele sterse de timp ale marilor ambitii sociale ale unui personaj si elementele etnografice determinante ale ariei culturale de apartenenta. Toate entitatile ce intra in componenta unui tablou reprezentational, pot fi interpretate in sensul obtinerii unui profil psihologic.
Simultan, imaginea propune privitorului un ansamblu constituit din elemente sugestive definitoriu unui habitus cultural. Participarea empatica la acest dat devine astfel o provocare inaintea cercetatorului.
In instrumentarul aflat la dispozitia omului se afla colectii de structuri si reguli, restrictii, interdictii, tabu-uri si paradigme de care acesta va tine cont si care sunt de fapt masura insertiei sale in societatea careia ii apartine. Retina va fi astfel "ocupata" cu ansambluri de coduri implicite, prin care in modelarea tensiunilor discrete ale materiei, se recompun lumi noi.
Toate formele de impodobire a trupului, de la vopsire la tatuare, scarificare si body art pana la aparatul vestimentar elaborat sunt stimuli optici dar mai ales simbolici. Intre functiile indeplinite de interventia asupra corpului intra si aceea a rezolvarii scenografiei simbolice a existentei umane consumate in cursul ritualurilor cu semnificatii sociale si culturale.
Corpul uman si geneza transformarii sale voite se afla undeva intr-un sir de interactiuni specifice, caracterizate prin nevoia de a exprima intr-un limbaj, valori la indemana comitentului.
Obiectele plastice reprezentand figura umana au insusiri tainice. Invelisul lor epidermic, texturile lor exterioare ascund sau dezvaluie reverberatiile anumitor energii « inregistrate » in chiar momentul facerii lor. La acest aspect au fost foarte sensibili artistii europeni de avangarda ai secolului al XX-lea care, fiind marcati profund de spiritul pe care astfel de obiecte il reverberau au colectionat cu frenezie sculpturi si forme « curioase » venite din alte civilizatii.
Studiile psihanalitice pun in evidenta aspecte care, sunt elemente constitutive ale creatiei in genere si ale reprezentarii corpului uman in particular. Impulsurile, intuitiile, formele primare necontrolate, navalnice, influenteaza nebanuit de mult formulele expresiei corporale. Substanta lor este atat de profunda incat asemenea unor esente, pot aparea desemnand aceleasi substraturi la indivizi diferiti, in situatii culturale diferite. Aceste forte ale instinctului sunt de fapt ceea ce Jung numea continuturi arhetipale.
Prin mijlocirea simbolului individul isi poate „controla” ceea ce este de necontrolat. Ilustrarea prin imagini a valorii intruchipate in simboluri are darul de a micsora distanta catre necunoscut. Cand ochiul pecepe culori, suprafete structurate, personaje incluse in anumite scenarii, dispare neantul, prapastia de temut pana la esenta fiintei, pana la radacinile noastre stravechi.
Vizualul precede ideii de afirmare a unui transcendent. Se pot observa in manifestarea diferitelor culte religioase diverse variante de organizare a interesului si apetitului vizual: impodobirea corporala este una din cele mai raspandite modalitati.
Semnul, acest embrion al imaginii, departe de a limita gandirea poate sa permita transcenderea ei. Datorita lui gandirea va progresa dincolo de ceea ce este capabila sa se reprezinte si va cntinua totusi sa se miste cu usurinta intr-o lume in care este oarba. (R. Huyghe, Dialog cu vizibilul, ed. Meridiane, 1981:66)
Iata un scurt periplu in lumea lui CELALALT. Asocierile facute de-a lungul prezentarii se inscriu in ceea ce inseamna metoda comparatista de cercetare si au indeplinit functia de deschidere a orizontului spre exercitiul acceptarii. Pe alocuri disjunctiile abrupte intre mentalitati si cutume sperie. Dar poate ca ideea de a nu le recunoaste existenta prin ostracizare sperie mai profund.
Constiinta valorilor, jocul subtil al inducerii acestora, sunt trasaturi de spirit ale omului contemporan. Discretele osmoze, jocul schimbarilor de paradigma, relativismul cultural continua sa modeleze, tainic, neincetat, ca picatura ce strabate muntele, CORPUL si SPIRITUL fiintei umane.

Monday, November 23, 2009

IASI Group Exhibitions: CUPOLA / TONITZA Gallery




Salonul National ATITUDINI PLASTICE CONTEMPORANE



A new appearance in painting

By Begona Fernandez Cabaleiro
Universidad Autonoma de Madrid
Department of Art Hisory

Este Doctor în Istoria Artei (cu specializarea în Artă contemporană şi critică de artă), profesoară de Estetică şi Teoria Artei la Universitatea Autonoma din Madrid. Face parte din Asociaţia Criticilor de Artă din Spania. Este membră a Comisiei de studiu a proiecţiei internaţionale a artei spaniole contemporane şi membră a Juriului care desemnează premiile Asociaţiei spaniole de pictori şi sculptori. Este responsabilă pentru Proiectul didactic al Muzeului de artă contemporană din Vigo (MARCO) şi membră a Forumului de experţi în artă contemporană ARCO (Târgul Internaţional de artă contemporană).


It seems not easy to make an assessment of the creation of an artist knowing only three pieces of his work. However, throwing a serene look on these three pieces of art we can see some significant details that characterize Lisandru Neamtu work and which shows the plastic creations of the artist.
The last years of the twentieth century have focused on what we call ,,postmodern attitude’’ , which, among other features, involves also the quantification of an art work; a cultural diversity, the opposite of what comes definite as ,,the avant-garde elitism’’ and an alleged freedom regained in front of the ,, unstable tyranny of the avant-garde’’ .
Languages and concepts are able to recover, so everything is renewed within a century can be combined in different ways; can be re-read and reinterpreted.
Few interact with few and from an entirety may result something that will be used as an utterance to oppose or to combine with other elements of a vernacular plastic speech giving them a new form of expression.
The shape persist or become neo abstract, the creations are ephemeral and temporary or permanent. That is the neo concept or its naturalness. The language has multiplied and diversified without limits or hindrances. Starting with the philosophy we try to ,, read’’ the work of Lisandru Neamtu.
Forms abstraction overlap perfectly with figurative elements, symbols considered as belonging to a historical past (laurel wreath, trophy). History, sunset and sunrise, morning or the creation of an ,, something else’’.
But, in a predominantly abstract language the key is represented by the formal elements with which this language is created.
In this 3 works the artist juggles with elements that are repeated periodically creating forms that seem to become definitive in his own plastic grammar.
Geometric shapes, combined with the key points of the paper, mélange of blue and white with a slight outline of other colors, or, that rectangle that is manifested as the center of vision in all the artist works providing an incentive that magnetize the eye of any admirer. These are the 3 mains features, simple and synthesized exposed, that are defining the work of Lisandru Neamtu.
Blue. It is a meaningful color. There is not an extra blue but a blue tone that varies randomly on the painting. The artist keeps the same tone in all three works but still there is a variation of intensity at a time.
In blue wrote Ruben Dario and the symbolists. Blue was a period of Picasso’s work. About blue and his significance, many artists wrote and over time had its role in all stages of an artistic creation.
It’s probably one of the colors which can wield/perform a visible influence on emotivity, but we talk here of a lyrical sensibility, serene, almost always profound.Franz Marc attributed a feminine value, warm and sensual.
For neo plasticism, blue represents the sky, the line, the horizon. Opposite to yellow, he gives away. I’m concerning on blue as the sky, the universe. Kandinsky associated the color with the music giving it a meaning: ,, Musically represented dark blue corresponds to a cello and darker tone of blue to the wonderful vibrations of the bass; the sound of blue is a deep and solemn form that can be compared with musical instruments.’’
I think all this meanings merge in the blue of Lisandru ‘s works, the same way they are talking one to each other as we noticed at the beginning, present and future forms, prevalent abstractions, artful combined with figurative elements.
His work, make easier the dialogue between ordinary and a new form of artistic expression, much more sensitive today.

Sunday, November 22, 2009




Lisandru Neamtu este, la 38 de ani, un pictor din noua generatie. Anul acesta merge pentru a doua oara la Bienala Internationala de Arta din China, iar in martie la "Dialogul Artelor la Valencia", in Spania, in cadrul unui proiect organizat de Institutul Cultural Roman. Intre timp picteaza la atelier si la Arte plastice, unde este profesor. Mi-a placut ca are blog si ca nu rateaza sa posteze acolo nici o expozitie de grup a studentilor sai.



Lisandru Neamtu e genul artistului implicat, nu al aceluia care se refugiaza in turnul de fildes al atelierului sau in cercul stramt la criticilor la societatea asta contemporana mai putin consumatoare de arta... Probleme lumii "normale", dar si ale celei artistice il fac se reactioneze la fel de creator. Intre o sedinta la UAP (mai placuta sau mai putin placuta), un curs, o expozitie a studentilor sau a sa, Lisandru Neamtu cauta sa inoveze, sa duca pictura si pe alte suporturi, iar criticul pe care se bazeaza cel mai mult in acest demers este fiul sau Malin, de 10 ani, care deja petrece destul de mult timp la atelier, iar cand ii place ceva spune pur si simplu "interesant".

Lisandru Neamtu face pictura 3D, ceea ce am vazut la putini artisti contemporani din Romania. De la pictarea rotilor (in prealabil acoperite) unei biciclete care a fost apoi panotata in expozitia sa, pana la panze rasucite in forme interesante si pictate pe toate partile si cutele. Pentru expozitia de la Valencia noul suport il reprezinta butucii numai buni de soba sau semineu, acum transformati in obiecte de arta contemporana pictate in alb si albastru.



Inspiratia in cazul butucilor pictati a venit dintr-o excursie in Santorini. De acolo i-au ramas intiparite artistului albul caselor traditionale grecesti (in acelasi timp resedinte moderne de vacanta) si albastrul intens al cerului si marii. Culorile acestea i s-au parut a fi expresia unei simplitati si puritati arhaice reinterpretate acum din perspectiva unui prezent postmodern. Pentru ca pe suprafata bruta, alb-albastra a butucilor au aparut puncte, cuburi mici, linii clare si fluide. Toate acestea vorbesc despre asumarea si reprezentarea vremurilor contemporane, in care artistul nu poate face abstractie de cladirile moderne cubice, minimalismul inca in trend, elemente ale programelor de grafica in care lucreaza si impreuna cu studentii sai.



Detaliile marcante ale realitatii arhitecturale, celei high-tech sau celei a pixelilor se regasesc reprezentate pictural pe aceasta suprafata arhaica (lemnul neprelucrat), Lisandru Neamtu chiar vorbindu-mi despre emotia descoperirii unei relatii intre arhaic/organic si hipermodern/high-tech in multe creatii de arhitectura sau arta contemporana. Aceleasi elemente se regasesc si in tablourile lui abstracte, reprezentate de culori clare (alb, albastru, rosu) si forme dispuse cu precizie si armonie. Am vorbit despre impactul vizual pe care o lucrare trebuie sa-l aiba pentru a captiva ochiul asaltat de imagini la tot pasul, dar si de latura decorativa a lucrarii de arta care o poate apropia unui posibil consumator.



Intalnirea cu Lisandru Neamtu a fost ca o gura de aer proaspat, pentru ca de cele mai multe ori esti usor coplesit de problemele nerezolvate ale spatiilor pentru artisti, de eterna nepromovare a tinerilor, de discursuri care accentueaza nevoia de inovatie in arta de pe la noi. M-am simtit cam aiurea ca nu auzisem de el atunci cand isi agata bicicleta cu roti pictate in expozitie, dar ma bucur sincer ca am vazut panzele transformate in obiecte picturale, butucii pictati si tablourile lui abstracte. Plus ca am tras cu ochiul si la lucrarea cu care a fost selectat pentru Bienala din China de anul acesta.



Din pacate, nu o sa pot merge la Valencia sa vad butucii cu picturile sale abstracte pe fundal, dar sper ca expozitia, care dureaza in Spania pana la 30 aprilie, sa fie reluata si in Bucuresti, pentru ca-ti poti imagina multe povesti doar privind fiecare latura a lemnului pictat si interpretand mereu altfel formele lui neregulate.

Fotografiile fac parte din arhiva artistului. Multumiri!

Thursday, November 12, 2009

works 3D






excerpts from article wrote by
Begoña Fernandez Cabaleiro
Professor at Universidad Autonoma Madrid, Spain/Art Historian


In this Key we can read the paintings of Lisandru Neamtu. The abstraction of the forms is combined perfectly with the figurative elements, occasionally symbols of an historic past.
History and past/beginning, morning and renewal.
But in an predominant abstract language you can visualize the formal elements which are building up this language.
Lisandru Neamtu plays with repeating elements and creates definitive forms of his artistic grammar.
The geometric forms constructed with points, blue, white and other tones of color are continuing the quadrangular which is manifesting as center in all the paintings focusing the eye of the spectator.


Los últimos años del siglo XX se acentúa la que ha venido en llamarse “actitud posmoderna” que, entre otros muchos rasgos supone la cuantificación de la obra de arte; una diversificación cultural que se opone a lo que ya se definía como “elitismo vanguardista” y una pretendida recuperación de la libertad frente a la “tiranía irrazonable” de la vanguardia.
Los leguajes y conceptos se re-hacen y se re-nuevan y, todo lo renovado a lo largo del siglo se combina de maneras diversas, se re-lee, se re-interpreta. Nada es reacción contra nada y de todo puede tomarse algo, para usarlo como medio de expresión, para reaccionar en contra o para combinarlo con los elementos de cualquier otro lenguaje plástico y crear así una nueva forma de expresión. La figura permanece o se neo-abstrae. Las creaciones son duraderas o efímeras y perecederas. Habla el neo-concepto o la propia naturaleza… El lenguaje se ha multiplicado y diversificado sin límites ni barreras.
En esta línea podríamos tratar de “leer” la obra de Neamtu. La abstracción de las formas se conjuga perfectamente con elementos figurativos, símbolos a la vez de un pasado histórico (corona de laurel, trofeo). La historia, el pasado y el amanecer, la mañana, el comienzo o nacer de algo.
Pero, en un lenguaje predominantemente abstracto, es clave atender a los elementos formales con los que este lenguaje está construido. Y, en estas tres obras, Neamtu juega con elementos que se repiten y que crean formas que parecen definitivas en su gramática artística.
Las formas geométricas construidas con puntos, el juego de azules y blancos con tenues esbozos de otros tonos o esa forma cuadrangular que se manifiesta como centro en todas las obras dando una clave que centra la mirada del que contempla la pieza.
Dicho de manera simple y sintetizada, estos son los tres grandes rasgos que pueden definir esta obra. Pero son muchos los matices que se ocultan y manifiestan a la vez, tras estas generalidades.
El azul. Es un color cargado de significación. No es un azul más ni un tono que varíe arbitrariamente. Se mantiene la tonalidad en las tres piezas variando su intensidad en algún momento. En azul escribió Rubén Darío y los simbolistas. Azul fue una etapa de Picasso. Sobre el azul y su significado escribieron muchos artistas e históricamente, ha tenido su papel asignado en todas las etapas de la creación artística. Es probablemente uno de los colores que puede ejercer más influencia sobre la emotividad, pero sobre una emotividad lírica, serena casi siempre. Profunda. Franz Marc atribuía al azul un valor simbólico de lo masculino, austero y universal frente al amarillo, femenino, alegre y sensual. Para el neoplasticismo, el azul es el firmamento, es línea, es horizontalidad. Se opone al amarillo. Retrocede. Miró expresa con azul el cielo, el universo. Kandinsky asoció el color a significados musicales afines: “Representado musicalmente, el azul oscuro correspondería a un violonchelo y el más oscuro a los maravillosos tonos del contrabajo; el sonido del azul en una forma profunda y solemne se puede comparar al del órgano”[1].
Creo que todos estos significados se aúnan en el azul de estas obras de Lisandro Neamtu del mismo modo que dialogan entre sí, como apuntábamos al principio, formas de ahora y de siempre, abstracción predominante hábilmente combinada con elementos figurativos. Su obra apunta hacia un hábil diálogo entre lo de siempre y una manera nueva y sensible de decirlo hoy.
[1] KANDINSKY, V. De lo espiritual en el arte, Barcelona, Labor S.A. 1982. P. 83