Lisandru Neamţu este un distinct pictor şi designer, alături de un apreciat
dascăl la catedra de artă monumentală din cadrul Universităţii Naţionale de
Artă Bucureşti, cu o biografie deja ornamentată cu multiple premii şi
distincţii. Convieţuirea ani decisivi ai vieţii într-un elevat şi stimulativ
mediu familiar i-a potenţat energiile şi vocaţia către un robust fond cultural,
cu fecundă disponibilitate către profunzimea confesiunii prin culoare, contur
şi formă. Din primul moment al întâlnirii cu imaginile surprinde verva
transpunerii motivelor într-un spaţiu catifelat, evanescent, dominat de
tonifiante învolburări ale albastrului. Populat cu un diversificat repertoriu
de invocaţii inspirative extrase din incidenţe ale umanului imediat: Portret
clasic, Instrumentist, Maternitate, Visul, Lysander, Africa ş.a., din suple
fantazări recuperate din recuzita mediului înconjurător: Peştele semn, Peştele
gând, Delfinul, Insectă, Libelula, Baloane ş.a., alternate cu descinderi şi
trimiteri la componente ale civilizaţiei de ieri şi de azi: Colosseum, Carusel,
Măşină zburătoare, Open ş.a., ofranda picturală plăsmuită de Lisandru Neamţu cu
o admirabilă dezinvoltură se cantonează şi antrenează farmecul a două diafane
climate: cel acvatic şi celest. Se lasă definitoriu preocupat de reconstituirea
unui omniprezent sentiment de ordonare şi plutire a formelor într-o dinamică
frapantă, dincolo de timp şi spaţiu. Se simte ademenit de mirajul unui refugiu
într-o zonă a seninului şi exuberanţei, refuzând tangenţele cu opresivele
tensiuni ale terestrului şi cotidianului. Înregistrăm cu pozitiv entuziasm
descătuşarea lirică a unui spirit predispus intonaţiilor fortifiante ale unui
demers plastic furnizor de sunet armonic şi plenitudine.
Demn de precizat şi admirat se insinuează certitudinea că acest bogat evantai de expresivităţi se materializează prin subtile soluţionări stilistice (acrylic pe pânză sau obiecte cu tranşante simbolizări) constant fixate sub semnul unor limpezi şi sintetice structurări formale care asociază vital rafinamentul interferenţelor tonale diafane cu ductul serpentinat al unor fluente şi savuroase volumetrii.
Demn de precizat şi admirat se insinuează certitudinea că acest bogat evantai de expresivităţi se materializează prin subtile soluţionări stilistice (acrylic pe pânză sau obiecte cu tranşante simbolizări) constant fixate sub semnul unor limpezi şi sintetice structurări formale care asociază vital rafinamentul interferenţelor tonale diafane cu ductul serpentinat al unor fluente şi savuroase volumetrii.
Negoiţă Lăptoiu
Cluj 2016
