EXHIBITION AND SYMPOSION
master class (together with Prof.ph.d MARILENA PREDA SANC and Assistent BOGDAN MATEIAS)
see attached texts:
GENIUS LOCI : coordonate morfologiceeseu
Lect.univ. Lisandru Neamtu
In călătoriile noastre impresive, pe tărâmurile imaginilor, ne întâlnim adesea cu absolutul. Atunci când vedem pentru prima dată o clădire sau un loc celebru devenim una cu acel peisaj, intrăm în armonia la care aderăm instantaneu, suntem absorbiţi în scenografiile pe care le parcurgem. Se poate respira sentimentul grandorii în piaţa San Pietro, se poate atinge argintul luminii în apropiere de San Appolinarie in Classe, te poţi cufunda în spiritul neoromantic parcurgând aleile unui parc străjuit de construcţia vreunui pantheon miniatural ori te poti bucura de libertatea de expresie şi de frumuseţea raporturilor unei clădiri minimaliste, dar în acelaşi timp te poţi sufoca de bannerele publicitare într-o aglomerare urbană recentă.
Plaja de sentimente încercate este infinită. Fiecare locaţie îşi are propriile argumente estetice, fiecare locaţie scrie sau ne rescrie în intimitatea gândurilor noastre valori inefabile. Un bun exerciţiu ar fi acela de a încerca să recompui sentimentul produs de un loc, de aflarea în proximitatea unui ambient. Am descoperi că fiecare epocă şi-a construit imagini ideale, spre care s-a îndreptat un timp, încărcate fiind deopotrivă de fatalitate şi sublim.
Duhul unui loc poate fi făurit cu multă trudă de arhitecţi, constructori, artişti, dar poate fi în acelaşi timp rodul unei deveniri a naturii, o impresionantă plăsmuire monumentală a Marelui Anonim. In multe cazuri avem însă de-a face cu formula de compromis a unei voinţe efemere şi impersonale a vreunei societăţi umane, aflată în derivă, tranziţie, ofensivă, criză, etc. Atunci înregistrăm formele hibride şi extrem de interesante ale vizualului vernacular, încărcat de semnificaţii spirituale aflate pe graniţa unor valori certe, dar care, în schimb, au putinţa de a indica direcţii de studiu insolite.
La o privire de ansamblu, configuraţia unui peisaj este modelată tacit de configuraţia culturii căreia îi aparţine. Cu alte cuvinte locul va poseda o dinamică proprie, va fi produsul unei anumite structuri mentale, căreia îi corespunde. Configuraţia internă pare că supune obiectul în aparenţa şi în morfologia sa. Deci, putem discerne existenţa unui spirit supra-individual, dinamic, creator.
Chiar dacă societăţile îşi desemnează elitele cu drept de a remodela peisajul unei culturi, acestea se manifestă previzibil în maxima lor libertate creatoare. Fiind indivizi singulari, artiştii sau arhitecţii devin prin urmarea propriilor demersuri artistice, vehicule dinamice ale societăţilor lor.
In formula constitutivă a oricărei culturi intră anumite configuraţii intime pe care membrii ei le recunosc şi le împărtăşesc. Astfel de configuraţii “gramaticale” se manifestă cu aceeaşi intensitate indiferent de barierele lingvistice, religioase, estetice, sociale sau de altă natură de care culturile sunt despărţite.
Ritmurile africane de exemplu, trădează caracterul ancestral dinamic al firii umane, ce reverberează în toate manifestarile culturale ale acestei arii. Sunetele provocate de tobe se aseamănă cu amplasarea colibelor de pământ într-un sat. Această structură, acest pattern va face să vibreze întotdeauna pe membrul acestei culturi, indiferent unde va regăsi o astfel de configuraţie. Este ordinea interioară, produsul mental şi sintactic al acestei culturi.
Putem judeca prin analogie produsul vizual al unei arhitecturi contemporane în contextul ei ? cu siguranţa da.
Putem să ne reevaluăm pe noi ca indivizi ai unei culturi europene într-o perspectivă a apartenenţei noastre la o previzibilă cultură a imprevizibilului ? cu siguranţă da.
Intervenţiile plastice în spaţiul public de tip euroamerican apar astăzi ca un colaj făcut asupra unei arhitecturi funcţionaliste de tip high-tech. Contrastul cu elementele minimaliste, hiperrealiste, expresioniste sau cinetice este principala miză scontată a vizualului contemporan al acestei zone.
La un alt pol, se află la capitolul « intervenţii plastice în spaţiul public » formulele unei relaţii bazate pe un simbolism abstract ce se cere adesea decriptat în cheia unor precepte religioase. Spaţiul public este văzut ca teren al credinţei, al începutului şi sfârşitului iar intervenţiile au aici întotdeauna girul clerului (creştin, musulman,hindus etc) aşa cum se întâmpla o dată în evul mediu occidental în cazul romanicului sau goticului.
O a treia categorie este formula unor intervenţii în spaţiul public ca expresie a unei analogii unanim recunoscute, şi anume aceea cu natura. Lumea Asiei are ca model absolut puterea şi echilibrul naturii. Elementele naturii sunt valori absolute : construcţiile monumentale din lemn, existenţa luciului apei cu efect integrator, a pietrelor, a vegetaţiei savant corectate, devin piese indivizibile ale unui univers mental profund. Dubla valenţă a rigorii tradiţionale şi în acelaşi timp a unei modernităţi perfecte fac din acest spirit o formulă viabilă.
Indiferent însă de formula apariţiei într-un spaţiu, omul a investit cu personalitate, a antropomorfizat fiece petec de pământ, ochi de apă, colţ de clădire ori spaţiu public, comun, incert. Prin participarea sa într-un anumit decor, Omul a ajuns să-şi aproprieze elemente primare precum aerul, lumina, apa, ground-ul, şi să-şi justifice existenţa prin modelarea lor. Creatorii de geniu au respectat aceste reguli universale nescrise şi au construit semne de maximă expresie în acord sau în contrast cu o anume locaţie.
Produsul integrator al muncii lor a devenit o încadrare « nobilă » într-un sistem dat. A devenit potenţatorul unui spaţiu altfel amorf, impersonal, informal. Geniul protector al unui loc este însuşi gândul sau sentimentul indus discret, prin mijloacele creaţiei. Duhul unui loc, specificul său nu poate fi despărţit de cel menit a-l citi, cu atât mai mult de cel ce participă la modelarea sa. Această potenţare calitativă a unor structuri mentale aproape gramaticale, devine la nivelul antroposferei un dat al creatorului şi creaţiei implicat profund în sociologia lumii din care face parte.
Spaţiul public şi specificul său apar în lumea contemporană ca valori eterogene, în care se face simţită o lume a relaţiilor impersonale, superficiale, tranzitorii şi segmentare ca reflex al grupurilor de interese sau indivizi ce îşi decupează zone diferenţiate din punct de vedere calitativ ca reflex al ierarhiilor sociale.
Genius Loci - spiritul unui loc nu este altceva decât proiecţia omului în mediul dat. De aceea, a fi creator nu este o problemă în a « produce » forme ale percepţiei noastre, ci una a conştiinţei noastre extinse…
MARILENA PREDA SANCARTA ÎN SPAŢIUL PUBLIC argument / comunicat de presă / cuvânt de deschidere
Arta în Spaţiul Public este artă în context, artă într-o „cultură urbană mondială”.
A ambienta, a decora un spaţiu public / intim înseamnă a gândi transdisciplinar / multimedial / a lucra în echipă, a fi responsabil de proiectul propus finalizat intr-o lucrare de artă cu valenţe estetice dar şi de utilitate, lucrare de artă care se adresează celorlalţi.
Intervenţia de artă integrată unui spaţiu public / intim, de la ambient realizat în tehnici tradiţionale sgrafitto, mozaic, ceramică, tapiserie, sticlă / metal la recontextualizări novatoare, un design actual şi noi tehnologii electronice precum Video, Computer Art, Laser şi Holografie, Comunication Art, Netart sau Land Art, Sky Art şi performance stradal, rămâne un proces multivalent cu etape bine definite. Artistul interacţionează cu mai mulţi factori, lucrează în echipe interdisciplinare şi identifică atât în plan artistic cât şi în practică conceptele cheie ale unui demers artistic coerent, armonizat locului, de interes pentru beneficiar şi public. Lucrarea de arta, acţiunea artistică destinată unui spaţiu public / intim înseamnă proiect, cercetare şi se defineşte atât prin creativitatea originală introspectivă a artistului cât şi prin semantica indusă de funcţia, destinaţia locului şi relaţia dintre intervenţia de artă şi public.
A existat şi persistă să fie de actualitate o înţelegere extrem de mediocră despre modul în care se realizează ambientarea unui spaţiu şi mă refer la intervenţia obiectului de artă în spaţiul public (Bucureşti şi alte oraşe din ţară). Întâlnim zilnic lucrări de artă amplasate haotic. Adesea găsim în bănci, sedii de firme, spaţii publice, recent construite, copii de lucrări celebre, clichee obosite, obiecte decorative rupte de context şi adunate pe cine ştie ce criterii clientelare, intervenţii pseudo artistice care depersonalizează arhitectura reuşită adesea ca volumetrie şi textură.
Traseul operei de artă de la elaborarea unui proiect la realizare sa în spaţiul public implică mai mulţi factori de decizie. Aceşti factori de decizie trebuiesc cunoscuţi, precum şi modul lor de operare, legile existente referitoare la domeniu, politicile culturale administrative, acolo unde ele există.
Artistul a fost dintotdeauna un factor activ care contribuie prin opera sa la crearea unui spaţiu cultural identitar.
Proiectul Arta în Spaţiul Public – proiect CNCSIS, catedra Master (Artă Murală, Textile, Ceramică / Sticlă / Metal) - îşi propune să studieze problematica complexă legată de intervenţia obiectului de artă în spaţiul public / intim, să analizeze şi să identifice factorii care concură la finalizarea unui proiect in situ, rolul şi oferta artistului în contextul cultural românesc relaţionată unui visual actual şi armonizată cu cerinţele pieţii de artă de ambient din România. Tradiţia artei decorative româneşti îmbinată cu experimentul şi conceptele novatoare actuale generate de noile media, noile tehnologii şi materiale, stau la baza acestei cercetări. În cadrul acestui proiect se vor derula mai multe evenimente artistice (mese rotunde, expoziţie, simpozion, publicarea unei culegeri de texte critice). În luna aprilie în galeria UNA s-a deschis expoziţia catedrei de master a Facultăţii de Arte Decorative şi Design a Universităţii Naţionale de Artă din Bucureţti în cadrul căreia a avut loc un simpozion cu tema Arta în Spaţiu Public în care au fost prezentate mai multe comunicări susţinute de profesori (preparator drd. Mateiaş Bogdan, lector drd Lisandru Neamţu, lector drd. Daniela Graur, conf dr. Marilena Preda Sanc) şi masteranzi (Hreniuc Alexandru, Luchian Doru, Luchian Veronica, Liliana Barborică ).
..........................................................................................................................................................................
